Generatoarele de undă de şoc sunt, împreună cu reflectometrele Teleflex, componenta centrală a unui sistem pentru localizarea defectelor. Ele sunt folosite atât pentru prelocalizare cât şi pentru localizare exactă.

Prelocalizare

Prelocalizarea poate fi divizată în metode cu unde tranzitorii şi în prelocalizare cu  reflexia arcului ARM (care la rândul ei este pasivă, semi-activă sau activă).

ICE – Metoda cuplării în curent(ICE = Impulse Current Equipment)

Această metodă este ideală în particular pentru cablurile lungi sau cele cu manşoane umede.

Generatorul de undă de şoc generează un arc la locul de defect. Acesta generează o undă tranzitorie, adică o undă  care se propagă reflectându-se înainte şi înapoi între locul de defect şi generatorul de undă de şoc. Unda tranzitorie este înregistrată cu ajutorul unui cuplor inductiv de către reflectometrul Teleflex. Lungimea unei perioade complete corespunde distanţei până la defect.

Toate generatoarele cu o putere a energiei de şoc de 1000 J sau mai mult au încorporat în mod standard un cuplor de curent, pentru înregistrarea undei tranzitorii de curent prin această metodă.

ARM – Metoda reflexiei pe arc(metodă de reflexie cu IT)

Toate metodele de prelocalizare prin reflexie oferă avantajul unui rezultat de măsură detaliat, corespunzător în principiu unei imagini similare unei reflectograme normale. Din această cauză aceste metode sunt preferate în localizarea defectului. Diferenţele rezultă din tehnologia folosită. Tehnicile complexe sunt mult mai eficiente şi integrează o clasă de echipament mult mai performantă.

Cea mai simplă metodă este metoda ARM pasivă (numită şi stabilizarea arcului sau metoda arcului). Aceasta prelungeşte descărcarea generatorului de undă de şoc şi în acest fel durata arcului, cu ajutorul unei rezistenţe seriale instalate în calea de curent.

În metoda ARM semi-activă, descărcarea este prelungită cu ajutorul unei inductanţe. Utilizarea inductanţei nu afectează nivelul de tensiune, făcând în acest fel localizarea defectelor mai uşoară.

SebaKMT oferă prin echipamentul suplimentar LSG3E o metodă ARM activă unică, generatorul de undă de şoc adiţional de 2 kV din LSG3E realizând prelungirea arcului iniţial şi stabilizarea lui activă, electronic prin injectarea unei energii suplimentare. În acelaşi timp, echipamentul LSG3E permite utilizarea independentă ca un echipament de undă de şoc de 2 kV pentru prelocalizarea şi localizarea defectelor în reţelele de joasă tensiune.

Localizare exactă

Pentru o localizare exactă este necesară precizarea şi confirmarea poziţiei defectului în teren, întrucât prelocalizarea cu Teleflex indică numai distanţa absolută.

Poziţia şi traseul cablului în teren nu sunt însă cunoscute decât relativ, iar precizarea poziţiei defectului bazată numai pe aceste date ar fi relativă. Pentru a limita cheltuielile de excavaţie este necesară efectuarea unei localizări exacte.

Pentru aceasta, cu generatorul de undă de şoc conectat direct la cablu, se generează periodic descărcări la locul de defect. Conectarea directă şi ritmul rapid de generare produc la locul de defect unde sonore clare, care vor fi localizate uşor în teren cu receptorul portabil Digiphone.

Este important să se utilizeze întotdeauna energia de şoc maximă, ţinând seama de relaţia de proporţionalitate dintre energia impulsului şi unda sonoră rezultată. Generatoarele SWG produse de SebaKMT au condensatoare cu trepte de tensiune comutabile.

Ecuaţia pe baza căreia se calculează energia undei de şoc este bipătratică: W = 0,5 x C x U²

Exemplu de raport al energiilor pe scale diferite. Energia totală de undă de şoc de 1000 J este obţinută în proporţie de 100% la cap de scală pe domeniul de 8 kV. Utilizarea pe scala de 32 kV setată la 25% ar genera tot 8 kV, însă nu ar fi productivă, întrucât s-ar obţine o energie de numai 62 J!

Din această cauză este recomandabil să se utilizeze întotdeauna domeniul cel mai mic de tensiune, dar care acoperă tensiunea necesară generării unui arc în cablu, iar tensiunea de lucru să fie majorată faţă de valoarea de aprindere. În acest fel se garantează mereu producerea unui câmp sonor puternic. Trebuie ţinut minte că prin înjumătăţirea tensiunii, energia aferentă se micşorează la un sfert din valoare.

Digiphone Plus – receptor pentru localizare exactă combinată acustic şi electromagnetic

Digiphone Plus lucrează conform principiului coincidenţei numit şi metoda diferenţială. El măsoară automat diferenţa de timp dintre semnalul electromagnetic al undei de şoc şi unda sonoră generată de descărcarea cu arc de la locul de defect.

Digiphone Plus operează ca un cronometru. Impulsul electromagnetic porneşte un contor care este triggerat de unda acustică. Timpul afişat, sau mai bine zis diferenţa de timp dintre unda electromagnetică şi cea acustică va corespunde cu distanţa până la defect. Cu cât acest timp este mai scurt, cu atât suntem mai aproape de defect. Această diferenţă este indicată numeric pe afişaj. Intensitatea câmpului electromagnetic este şi o informaţie utilizată în localizarea poziţiei traseului cablului. Prin “busola de direcţie” suntem informaţi de direcţia către defect. Digiphone Plus oferă şi localizarea traseului prin indicaţie stânga / dreapta. Ca rezultat, poziţia pe deasupra cablului este atât de precisă încât nu puteţi rata defectul, chiar şi pentru acelea care sunt mai greu de ascultat.

Acest procedeu de localizare funcţionează şi pentru zgomotele secundare şi este util mai ales în situaţii în care cablurile sunt instalate în conducte de protecţie sau sub pavimente dure (asfalt, beton, etc.).